De la ideal la real
Veganismul şi vegetarianismul ca religie
0June 18, 2013
by Alin Olaru
in Opinii
Astăzi mi-a fost dat să citesc un articol care mi-a demonstrat încă odată (dacă mai era nevoie) că unii oameni nu ar trebui lăsaţi să fie formatori de opinii. Nu ştiu de ce scriu despre el, este aproape la fel de inapt ca un spectacol porcos de Capatos, dar probabil faptul că nu am momentan despre ce să scriu m-a obligat să fac nişte clarificări. Articolul este scris în nişte termeni cât se poate de (aparent) savanţi, părând chiar, la o primă citire că ar putea avea o documentaţie solidă în spate. Dar pentru o minte cât de cât exersată, lipsurile în gândire devin foarte repede aparente. (more…)
Regele a murit! Trăiască regele!
0June 5, 2013
Ne uităm la filme ca să ne deconectăm de la monotonia cotidiană ce ne apasă existenţa. Ne uităm la filme ca să pătrundem într-un univers paralel unde binele are mereu câştig de cauză, unde ne putem identifica cu eroi care pornesc de jos şi ajung departe şi putem spera şi noi că vom fi ca ei pentru că, nu-i aşa?, orice poveste are un sâmbure de adevăr. Am fost programaţi cu succes să simplificăm moralitatea la polii săi elementari (bine şi rău) ca să uităm că în viaţa reală aceasta are atâtea nuanţe de gri încât ne pierdem printre ele prin deciziile pe care le luăm. (more…)
Xbox Unu
0May 27, 2013
by Alin Olaru
in Opinii
Săptămâna trecută, Microsoft a anunţat Xbox One. Nu, nu are treabă cu primul Xbox, ci mai degrabă cu “the One”, mergând în ton cu linia One de la HTC care a avut la bază acelaşi concept. Astfel, şi-a făcut intrarea în lume cea mai nouă iteraţie a consolei de jocuri de la Microsoft, singurul concurent realmente viabil pentru PlayStation 4 de la Sony. (more…)
“Romanţa celor trei romanţe” – Ion Minulescu
0April 26, 2013
by Alin Olaru
in Viaţa în versuri
O poezie care face cât trei…
Romanţa celor trei romanţe – Ion Minulescu
Mi-am zis:
Voi scrie trei romanţe…
Şi-n trei romanţe-mi voi închide,
Ca-n trei sicriuri de aramă, trei morţi iubiţi -
Trei clipe reci -
Ce-mi stau în suflet împietrite,
Ca trei luceferi stinşi pe veci
Uitaţi în haos,
Ca pe-o cracă de chiparos trei crisalide…Mi-am zis apoi:
Romanţa primă
Voi scri-o-n gustul florentin -
Aşa cum ar fi scris-o Dante când a zărit pe Beatrice -
Şi-n fiecare vers voi pune atâta aur, cât se zice
Că-ngrămădiră credincioşii
Pe groapa primului creştin…Pe-a doua
Voi sculpta-o-n ritmul eroticelor lesbiane,
Cu care-n Lesbos cântăreţii şi legendele nebune
Sărbătoreau pe blonda Venus.
Şi-n fiecare vers voi pune
Carmin din buzele acelor neasemânate curtezane…Iar pentru-a treia
Voi alege tot ce-i mai trist -
Voi scri-o aşa
Ca-n versul ei să plângă glasul
Tristeţii nopţilor polare
Şi-n versul ei voi pune verde -
Un verde-mocirlos, în care
Şi-or îngropa pe veci iubirea acei ce n-o vor mai cânta…Mi-am zis:
Voi scrie trei romanţe…
Dar azi, din aurul de-alt’dată
Şi din carminul de pe buze
Nu mi-a rămas decât o pată -
O pată verde, ce m-apasă ca şi o piatră funerară
Sub care dorm, ca-n trei sicriuri,
Trei stinse-acorduri de chïtară!…
Labirint
0April 26, 2013
by Alin Olaru
in Gânduri de acum
Păşeam prin labirintul amintirilor şi m-am pierdut. Nu mai ştiu de unde am început şi am uitat unde vreau să ajung… Dacă vreau să ajung undeva. Pe pereţi, răsfirate, poze fără noimă. Mă recunosc în unele, în altele parcă este un alt om. Are ochii mei, da, parcă şi ceva din zâmbetul meu de altă dată… Acelaşi zâmbet pe care acuma l-am uitat, se pare, şi încă nu ştiu de ce. (more…)
You Can’t Take A Picture Of This, It’s Already Gone
0April 3, 2013
by Alin Olaru
in Opinii
ATENŢIE! ACEST ARTICOL CONŢINE SPOILERE!
Moartea face viaţa să merite trăită. Asta îşi propune să ne înveţe serialul Six Feet Under, probabil unul dintre cele mai bune şi mai şocante seriale de dramă făcut vreodată. Stabilindu-şi cadrul în sânul unei familii care deţine o afacere de servicii funerare, filmul se concentrează pe evoluţia personajelor, explorând o gamă foarte largă de situaţii, de aspecte sociale sau strict personale din viaţa unui om. Moartea este o stare de fapt ce pluteşte constant asupra personajelor (principale sau nu), îşi face simţită iminenţa de-a lungul serialului şi devine o parte integrantă a vieţii, niciodată în antiteză cu aceasta, ci mai degrabă complementând-o şi dându-i valoare. (more…)
Alegria!
0March 25, 2013
by Alin Olaru
in Opinii
Alegria… O simţi când eşti copil şi încă mai poţi privi spre soare fără să orbeşti, o simţi când eşti adult şi găseşti puterea de a galopa printre dureri şi neîmpliniri căutând fântâna vieţii cu însetare. Este un sentiment pe care îl regăsim din ce în ce mai greu în existenţa noastră apăsătoare, unul pe care am uitat cum să îl primim în sufletul nostru şi cum să ne bucurăm de el. Iar asta este povestea pe care o spune spectacolul Cirque du Soleil cu acelaşi nume. (more…)
Arta programării
0February 13, 2013
by Alin Olaru
in Gânduri de acum
Stai şi scrii. Încontinuu, opt ore pe zi gândeşti, scrii, gândeşti, scrii. Pironit într-un scaun de birou, în faţa unui monitor. Mai mare, mai mic, cu tub, fără, FullHD, sau nu, strângi ochii de oboseală începând cu orele prânzului şi până reuşeşti să rupi uşa firmei. Eşti un funcţionar glorificat, ţintuit pe acel scaun nouă ore pe zi. Ma ieşi la o ţigară din când în când, la masă, la cafea şi îţi iei colegii după tine. Ai un colectiv minunat, oameni unul şi unul, dar tu eşti singur, pentru că tu nu te simţ împlinit. Este greu, nimic în viaţă nu e uşor, ştii că munca de birou nu e de tine şi totuşi te-ai condamnat la ea, te-ai dedicat muncii din spate, în acea cameră unde nimeni nu va şti să îţi aprecieze munca, pentru că numele tău nu este scris nicăieri. Decât pe un contract de muncă. Eşti un pion. Eşti prima linie atunci când tunurile reproşurilor apar la orizont, dar dispari în umbră atunci când sună trâmbiţele gloriei. (more…)
Roz
1February 5, 2013
Am o oaie roz. Ştiu, este o alegere ciudată pentru un animal de companie, dar culmea e că ea m-a ales pe mine, nu eu pe ea. Într-o seară când mă întorceam acasă s-a aciuat pe lângă mine şi nu a mai plecat. Mare mi-a fost uimirea când m-am trezit în faţa uşii cu o oaie lângă mine. Şi încă una roz! Dar nu am putut rezista privirii aceleia tâmpe şi uşor zâmbitoare, tipic ovină, aşa că am poftit-o să intre în casă. (more…)
Atlasul Norilor (Cloud Atlas) – Varianta fără spoilere
0February 4, 2013
by Alin Olaru
in Opinii
M-am hotărât, şi este prima oară când fac asta, să public un articol în două exemplare. De ce? Pentru că nu poţi vorbi despre esenţa filmului Cloud Atlas fără a face dezvăluiri legate de conţinutul acestuia, de început, mijloc şi final şi fără a răpi fascinaţia înţelegerii depline a problemelor filozofice pe care le pune acesta. Şi, totuşi, simt nevoia să îmi exprim şi o opinie obiectivă asupra lui, deşi l-am văzut mult mai târziu decât ar fi trebuit. (more…)