Tag: <span>evolutie</span>

Știu că stăteam odată, demult, cu laptopul în brațe și scriam. Erau alte vremuri, vremuri tulburi ale beatitudinii tinerești, atunci când orice fărâmă de sentiment capătă proporțiile unui univers, atunci când nu învățasem încă prea multe despre gravitația realității. Acea gravitație care te apucă de un picior și te trântește de pământ, care nu se măsoară în Newtoni, ci în numărul de bucățele pe care trebuie să ți le aduni de pe jos ca să redevii întreg. Și niciodată nu reușești să le pui la loc pe toate, mereu lipsesc una-două și le înlocuiești cu altceva, te peticești până ajungi la o vârstă la care arăți ca un munte de plasturi și cusături cu ață albă. Și atunci înveți să îți temperezi visele, să vezi mai de aproape pământul și să te gândești de două ori înainte să te aventurezi din nou în vidul lipsei de discernământ.

Gânduri de acum

Astăzi te-am văzut după multe zile de gânduri răzlețe, de stat imaginându-mi ce-ar fi fost dacă totul ar fi decurs altfel. Erai în fața mea, erai tu și doar tu. În spatele unei măști ieftine mi-am ascuns nevoia de a te mai lua odată de mână, de a te strânge la piept și de a-mi aminti de serile petrecute împreună. Dar nu am avut curaj, îmi este teamă. Îmi este teamă să nu o iau iar de la capăt, îmi este teamă să nu intru iarăși în același cerc vicios. Å¢i-am cerut mai mult decât îmi poți da sau decât crezi tu că îmi poți da și totuși… Totuși când te-am văzut în fața ușii aș fi vrut să te opresc, dar nu am știut cum… Aș mai fi vrut să te sărut odată, să te mai simt măcar pentru câteva secunde cum te-am simțit în acest timp pe care l-am petrecut împreună. Paharul tău mă veghează, gol, de pe masă, amintindu-mi că poate n-ar fi trebuit să mă ascund…

Povestioare