Tag: <span>evolutie</span>

Ştiu că stăteam odată, demult, cu laptopul în braţe şi scriam. Erau alte vremuri, vremuri tulburi ale beatitudinii tinereşti, atunci când orice fărâmă de sentiment capătă proporţiile unui univers, atunci când nu învăţasem încă prea multe despre gravitaţia realităţii. Acea gravitaţie care te apucă de un picior şi te trânteşte de pământ, care nu se măsoară în Newtoni, ci în numărul de bucăţele pe care trebuie să ţi le aduni de pe jos ca să redevii întreg. Şi niciodată nu reuşeşti să le pui la loc pe toate, mereu lipsesc una-două şi le înlocuieşti cu altceva, te peticeşti până ajungi la o vârstă la care arăţi ca un munte de plasturi şi cusături cu aţă albă. Şi atunci înveţi să îţi temperezi visele, să vezi mai de aproape pământul şi să te gândeşti de două ori înainte să te aventurezi din nou în vidul lipsei de discernământ.

Gânduri de acum

Astăzi te-am văzut după multe zile de gânduri răzleţe, de stat imaginându-mi ce-ar fi fost dacă totul ar fi decurs altfel. Erai în faţa mea, erai tu şi doar tu. În spatele unei măşti ieftine mi-am ascuns nevoia de a te mai lua odată de mână, de a te strânge la piept şi de a-mi aminti de serile petrecute împreună. Dar nu am avut curaj, îmi este teamă. Îmi este teamă să nu o iau iar de la capăt, îmi este teamă să nu intru iarăşi în acelaşi cerc vicios. Ţi-am cerut mai mult decât îmi poţi da sau decât crezi tu că îmi poţi da şi totuşi… Totuşi când te-am văzut în faţa uşii aş fi vrut să te opresc, dar nu am ştiut cum… Aş mai fi vrut să te sărut odată, să te mai simt măcar pentru câteva secunde cum te-am simţit în acest timp pe care l-am petrecut împreună. Paharul tău mă veghează, gol, de pe masă, amintindu-mi că poate n-ar fi trebuit să mă ascund…

Povestioare