Tag: agonie

Perna mea, atât de jegoasă sub greutatea gândurilor ce le aştern în fiecare seară asupra ei stă neclintită în lumina slabă a becului. Un testament al murdăriei inerte al puseurilor nocturne lipsite de substanţă şi totuşi atât de pline de speranţe noi. Am strâns-o cât am putut de tare aseară, între ghearele hulpave ce-mi păreau atât de mari, atât de neîngrijite în căutarea unui punct de sprijin în calea şiragului necontenit de viziuni macabre… ale unui viitor atât de sumbru şi lipsit de orice noimă.

Gânduri de acum